Psihoterapie integrativa Erskine. PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA ESTE O PSIHOTERAPIE UNIFICATOARE. Afirmand valoarea intrinseca a fiecarei persoane,  raspunde adecvat si eficient la toate nivelele afective, comportamentale, cognitive si fiziologice de functionare ale acesteia. Totodata se adreseaza dimensiunii spirituale a vietii.

Termenul „integrativ“ asa cum este el folosit în modul nostru de abordare a psihoterapiei integrative are o sumă de intelesuri.

In primul rand se refera la procesul de integrare a personalitatii. Acesta include ajutorarea clientilor sa asimileze continutul starilor lor fragmentate si fixate ale sinelui intr-un ego neopsihic, sa-si dezvolte un sens al sinelui ce descreste nevoia unor mecanisme de aparare si a unui script de viata si sa reangajeze lumea si relatiile avand un contact deplin.

Este un proces de realizare a unui intreg: luarea aspectelor renegate, inconstiente, nerezolvate ale egoului si transformarea lor in parte a unui sine coeziv.

Psihoterapie integrativa

„Integrativ“ se refera si la teoria integrarii – aducerea alaturi de psihoterapie a abordarilor afective, cognitive, comportamentale, fiziologice si de sistem.

O atentie centrala a unei psihoterapii integrative este evaluarea daca fiecare din aceste domenii – afectiv, comportamental, cognitiv si fiziologic – este deschis sau inchis unui contact (intern sau extern) si aplicarea metodelor care sporesc acest contact.

Psihoterapie integrativa si contact

Conceptul de contact intern si extern este folosit in cadrul unei perspective a dezvoltarii umane in care fiecare faza a vietii prezinta sarcini marite de dezvoltare, sensibilităti unice in relatia cu alti oameni si oportunitati de a invata mai mult.

Psihoterapia integrativa tine seama de multe moduri de a vedea functionarea umana: psihodinamica, centrata pe client, comportamentala, terapie de famile, terapie Gestalt, psihoterapie a trupului influenţata de Reich, teorii ale relatiilor intre subiecte (tinte) si psihologie psihoanalitica a sinelui in plus fata de analiza tranzactionala, ce formeaza baza principala a teoriei si metodei noastre.

Fiecare ofera o explicatie valida a comportamentului si functiei psihologogice si fiecare este sporita atunci cand este selectiv integrata cu altele. (Erskine şi Moursund, 1988).

In demersul lui de a crea o psihoterapie integrativa specifica, Erskine arata ca si-a cladit munca pe pilonii reprezentati prin predecesori psihoterapeuti precum Eric Berne, Frederick Perls, Laura Perls, David Kupfer, Hedges Capers si altii, fiecare inspirandu-l in procesul fundamentarii teoriilor.

Psihoterapie integrativahttps://www.cabinetpsihoterapieintegrativa.ro/wp-content/uploads/2016/04/psihoterapieintegrativa-1024x400.jpghttps://www.cabinetpsihoterapieintegrativa.ro/wp-content/uploads/2016/04/psihoterapieintegrativa-150x150.jpg Alexandru Oros Psihoterapie integrativa
Psihoterapie integrativa Erskine. PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA ESTE O PSIHOTERAPIE UNIFICATOARE. Afirmand valoarea intrinseca a fiecarei persoane,  raspunde adecvat si eficient la toate nivelele afective, comportamentale, cognitive si fiziologice de functionare ale acesteia. Totodata se adreseaza dimensiunii spirituale a vietii. Termenul „integrativ“ asa cum este el folosit în modul nostru de abordare...
<a href="https://www.cabinetpsihoterapieintegrativa.ro/verbalizarea-interna/">Psihoterapie integrativa</a> Erskine. PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA ESTE O PSIHOTERAPIE UNIFICATOARE. Afirmand valoarea intrinseca a fiecarei persoane,  raspunde adecvat si eficient la toate nivelele afective, comportamentale, cognitive si fiziologice de functionare ale acesteia. Totodata se adreseaza dimensiunii spirituale a vietii. Termenul „integrativ“ asa cum este el folosit în modul nostru de abordare a psihoterapiei integrative are o sumă de intelesuri. In primul rand se refera la procesul de integrare a personalitatii. Acesta include ajutorarea clientilor sa asimileze continutul starilor lor fragmentate si fixate ale sinelui intr-un ego neopsihic, sa-si dezvolte un sens al sinelui ce descreste nevoia unor mecanisme de aparare si a unui script de viata si sa reangajeze lumea si relatiile avand un contact deplin. Este un proces de realizare a unui intreg: luarea aspectelor renegate, inconstiente, nerezolvate ale egoului si transformarea lor in parte a unui sine coeziv. <h4>Psihoterapie integrativa</h4> „Integrativ“ se refera si la teoria integrarii – aducerea alaturi de psihoterapie a abordarilor afective, cognitive, comportamentale, fiziologice si de sistem. O atentie centrala a unei psihoterapii integrative este evaluarea daca fiecare din aceste domenii – afectiv, comportamental, cognitiv si fiziologic – este deschis sau inchis unui contact (intern sau extern) si aplicarea metodelor care sporesc acest contact. <h4>Psihoterapie integrativa si contact</h4> Conceptul de contact intern si extern este folosit in cadrul unei perspective a dezvoltarii umane in care fiecare faza a vietii prezinta sarcini marite de dezvoltare, sensibilităti unice in relatia cu alti oameni si oportunitati de a invata mai mult. <a href="https://www.universulterapiilor.ro/">Psihoterapia integrativa</a> tine seama de multe moduri de a vedea functionarea umana: psihodinamica, centrata pe client, comportamentala, terapie de famile, terapie Gestalt, psihoterapie a trupului influenţata de Reich, teorii ale relatiilor intre subiecte (tinte) si psihologie psihoanalitica a sinelui in plus fata de analiza tranzactionala, ce formeaza baza principala a teoriei si metodei noastre. Fiecare ofera o explicatie valida a comportamentului si functiei psihologogice si fiecare este sporita atunci cand este selectiv integrata cu altele. (Erskine şi Moursund, 1988). In demersul lui de a crea o psihoterapie integrativa specifica, Erskine arata ca si-a cladit munca pe pilonii reprezentati prin predecesori psihoterapeuti precum Eric Berne, Frederick Perls, Laura Perls, David Kupfer, Hedges Capers si altii, fiecare inspirandu-l in procesul fundamentarii teoriilor.